Mitul urban!

Mitul urban nu prezinta caracteristica obligatorie de a fi bazat pe adevar.
Ce sunt miturile urbane de fapt ? Sunt povesti,mai mult sau mai putin fictive,menite sa insamanteze in sufletul muritorilor de rand indoiala cu privire la un anumit subicet,speranta pentru o situatie aparent disperata sau un raspuns indirect la intrebarile existentiale ale muritorior de rand mentuonati mai sus.
Intrigant este faptul ca ,aceste mituri,in origini (de multe ori indepartate) pot fi adevarate,dar una dinn caracteristicile lor este expunerea lor "din gura in gura".Aceasta caracteristica altereaza adevarul.Din dorinta de a impresiona sau de a speria,inflorim orice poveste care initial este una banala,transformand-o intr-o...epidemie verbala.
"Prietena prietenei mele mi-a povestit ca prietenul prietenei ei...",Feriti-va de astfel de exprimari,iar daca stati sa ascultati,faceti-o doar din politete fata de "narator",deoarece tot ce va urma este produsul unei munci colective.
Fiecare individ are propria viata,neinfluentata de experientele unor necunoscuti.

P.S.: daca ai trecut de 30 de ani,esti nemaritata si totodata ingrijorata,iar prietena ta cea mai buna iti spune sa nu iti faci probleme deoarece a auzit de la o colega de servici ca verisoara prietenei mamei ei (daca ati pierdut sirul,ma refer la mama colegei de munca) s-a casatorit la 40 de ani(iar pe sotul ei l-a intalnit cand plangea pe banca in parc,macinata de singuratate)nu incepe sa iti faci iluzii...probabilitatea de a ramane nemaritata este la fel de mare cum era inainte sa auzi povestea.

Scrisoare catre Mosu'!

Draga Mosule,
Avand in vedere ca sarbatorile vin agale peste noi (literalmente),ne-am gandit sa ne asternem si noi dorintele pe
"o bucata de hartie",ca doar am asteptat momentul asta tot anul (pretext al exteriorizarii cu o nonsalanta relaiv
nesimtita a tuturor dorintelor acumulate pe parcursul unui an foarte greu).
Evident ca vom acorda prioritate fatadei nelipsite,linistea de dinaintea furtunii, si vom incepe astfel :
"Pe primul loc vine sanatatea si fericirea noastra,dar si a familiei (intrerup acest magnific "imn' al sarbatorilor pentru
pentru a adauga ceva...mai lipsea celebra replica de la consursurile de frumusete: 'ce va doriti? intreaba umila
gazda a prea-promovatului eveniment,ca si cum nu ar fi auzit in fiecare an acelasi lucru...raspunsul stimabilelor ?
"pace in lume" incheiand cu faimosul salut)"
Penibilul,totusi.nu s-a aratat inca,dar isi face intrarea spectaculoasa odata cu rostirea cuvintelor: "Acestea (sanatatea
si fericirea) sunt cele mai importante,nevoile materiale ni le satisfacem prin munca,deci ne dorim si forta de munca".
Forta de munca sau sclipiri ale mintii care sa va aduca cat mai mult profit prin cat mai putin efort?
Tot aclamati sus si tare venirea sarbatorilor,invocati spiritul lor,valorile ce se intensifica odata cu aparitia acestei perioade
si,totusi,in aceasta perioada a anului batem propriul record la capitolul "ipocrizie".
Sper ca nu m-ati inteles gresit,iubesc sarbatorile si tot ce tine de acestea,dar am incetat sa valorificam insemnatatea acesteia
si am inceput sa promovam o imagine,sarbatorile au ajuns o chestiune de marketing.
Pentru a incheia intr-un ton sincer...Mosule,chiar imi doresc sanatate atat mie cat si celor dragi,dar nu te mint,m-ar incanta
ca "micile" mofturi materiale sa-mi fie indeplinite.Cat despre voi...va doresc toate cele bune,uitati pentru cateva saptamani de tot ce s-a intamplat sau urmeaza sa se intample.

Sarbatori fericite!!!

Ce obligatii iti revin?

Sunt convinsa ca fiecare din noi am avut cel putin un "eveniment" datorita caruia ne-am blocat la un anumit moment al vietii.Totul normal pana acum.Dar ce obligatie iti revine intr-o astfel de situatie?Sa mergi mai departe.Credeti-ma,in contextul prezent,cuvantul "obligatie" are o incarcatura puternica.Pe langa faptul ca ai datoria de a respecta aceasta obligatie,intervine si bunul simt.Ce legatura are una cu alta,va intrebati?"Sunt doua feluri diferite de mancare" ati spune.Treaba sta in felul urmator (dupa umila mea experienta acumulata): unii din noi ne blocam din motive foarte intemeiate pentru noi insine,dar pentru societate,sunt absurde.Da stiu...nu ar trebui sa conteze societatea cand vine vorba de luptele tale interioare.Nu aici vroiam sa ajung.Cand esti intr-un asemenea moment,aminteste-ti ca sunt persoane care trec prin momente cumplite si merg mai departe.Prin prisma admiratiei ce spui ca o simti vis-a-vis de puterea lor,de bogatia lor spirituala,mergi mai departe,treci peste orice te apasa.Puterea se gaseste in fiecare din noi,trebuie doar sa ai rabdarea si vointa sa o gasesti,iar apoi indemanarea sa o folosesti.S-ar putea ca situatia respectiva sa fie mai putin solicitanta (emotional) decat pare.

"Nu ma mai aduce nimic pe culmile gloriei emotionale."

P.S.:Viata este singurul loc in care poti depasii viteza impusa,atata timp cat esti convins ca poti sa tii pasul.

Freedom!

Freedom is like a cold-hearted woman.She will make you want her,knowing you are already lingering for her,and still make you feel like you will never fully enjoy her,like she will never be entirely yours.
Does freedom come in different shapes.depending on the person?Yes is does.Just like any aspect of life.What does freedom mean to you?Does it mean anything at all?
At this moment I would like to go and take a walk by my self…and sing as lound as I can (it’s 23:41 pm).Can I ? I could,but it implies too many things.

Unleash the beast!

Multi dintre noi incercam sa ne adaptam legilor nescrise ale societatii,standardelor lumii in care ne invartim…lumea in care ne invartim pana ametim si ne provoaca o stare de greata.Fiecare ne cunoastem mai bine pe noi insine,decat orice alta persoana care pretinde asta cu nonsalanta.Ne adaptam sau ,mai bine zis, ne controlam,ne modelam in functie de forma la care ne este impus indirect sa ajungem.
In ritmul acesta ajungi sa nu te mai accepti tu pe tine insuti desi in ochii lumii esti SUFICIENT de buna.Incepi sa ascunzi orice urma de nesiguranta,dar nu faci altceva decat sa o accentuezi.
Macar ai incercat sa fii TU,in adevaratul sens al cuvantului,cu tot ceea ce implica aceasta notiune? Ai luat in calcul posibilitatea ca,poate asa te simti mai bine ? Da ! Poate lumea din jurul tau se va zguduii…dar avand in vedere ritmul alert cu care ne petrecem viata,totul va revenii la normal in timp scurt.De ce sa nu se modeleze lumea ta in functie de pretentiile tale?Oricum traim inconjurati ne superficialitate si de nepasare,nici nu isi vor da seama ca i-ai creat/modificat dupa masura ta!

Sex vs. Notiune Tabu

Ciudat headline nu ? Dar in ziua de azi cuvantul ‘sex” si cuvantul ‘tabu’ au devenit notiuni in anti-teza.Pe cat de mascat era subiectul cu ceva timp in urma,pe atat este de promovat astazi.Unii ar spune chiar ca sexul este o resursa inepuizabila pentru diferite scopuri precum : ascensiunea pe scara sociala sau promovarea imaginii proprii.Deloc normal.Nu va ganditi ca,desi este foarte exploatat,este si folosit intr-un mod evident.Prin sex unii inteleg “cale de a iti face relatii,deci sa urci pe treptele ierarhiei sociale”.Toti o stim.putini o recunoastem,dar mai rau : multi o fac,dar putini si-o asuma.Dragilor…sexul este strict pentru un cadru intim si strict pentru placere,nu este pentru ochii sau urechiile publicului si nici nu este o sursa de venit si de faima(in mod indirect)!

De ce?

De ce totul se justifica prin “firea umana”? Orice nelamurire pare sa se rezolve prin ‘e firea umana”.Chiar asa banal e totul ? Chiar nu mai exista complexitatea existentei ? Sau pur si simplu preferam sa ne usuram “treaba”.Da! Sunt genul de persoana careia ii place sa complice orice situatie just for fun,pentru deliciul muncii de a o rezolva.
De ce unii din noi ne ascundem in spatele unui scut moral ? De ce trebuie sa pretindem ca suntem imuni la tot ceea ce ne inconjoara,sa pretindem ca suntem capabili de cele mai mari atrocitati la adresa celor ce se pun in drumul nostru?Doar pentru a ne apara ?Atat de riscant si de inconstient este sa lasam lumea din jur sa ne cunoasca slabiciuniile? Da! Pentru ca se vor folosi de ele pentru a te ranii.

Perdeaua vietii !

Cat de aproape poti ajunge in a cunoaste viata ? Dar un prieten ? Dar pe tine insuti ?Ce ignorant e sa remarci "croiala" unei persoane,neglijand-o pe a ta.Oare,criticand,sporim calitatea ego-ului?
Dar ce parere aveti despre celebrele "masti" ce ne inconjoara in viata de zi cu zi ? Care mai de care mai sclipitoare sau "in tendinte",pentru ca la final nu suntem decat niste androizi dirijati de tendintele stabilite de cei SUS-PUSI.E irelevant sa protestam impotriva cursului societatii din ziua de azi.Cel mai bine este sa ne delimitam propriul teren,incluzand pe acel petic ceea ce consideram noi a fi important in viata noastra.
Visurile ce le detii in acest moment sunt produsul mintii si a sufletului tau ?Sunt,realmente,ale tale ? Am ajuns in ziua de azi sa nu fim stapani pe propriile visuri.Cand spun vise,nu ma refer la viata paralela care o duci in momentele in care dormi,ci la telurile tale.Pana si visurile sunt dirijate de "tendinte".
Si pana sa nu uit...URASC criticii.Urasc criticii de moda,criticii literari si criticii "multifunctionali" (cei din urma fiind cei mai multi,fiind cei gen -rade ciob de oala sparta).Daca esti in stare sa iti dai cu parerea intr-un anumit domeniu (chit ca parerea ta este una specializata),firesc ar fi sa si creezi (este un caz de generalizare si o opinie personala; nu e scrisa cu scopul de a primii opinii pro sau contra).

Va doresc o noapte placuta !
P.S. Nu uitati sa trageti "perdeaua" .Nu uitati nici de masca !

Cum e cand ti se topeste ciocolata in mana ?

Nu e om pe planeta acesta caruia sa nu i se fi topit ciocolata in mana.Imi imaginez omulfiind panza,ciocolata tinand locul acuarelelor,iar caldura ce topeste ciocolata,Picasso.
Ce ciudat ca fiecare dintre noi,avem un mod propriu de a interpreta "murdaria". Personal,a ma murdari cu ciocolata,reprezinta un deliciu copilaresc al vietii.Cui nu ii place ciocolata ?Si nu suntem dispusi sa ne asumam riscul de a ne muradri,in schimbul unui orgasm gastronomic ? Sunt persoane care nu suporta a se murdarii,in ciuda faptului ca in urma cu cateva secunde savurau lacom din ciocolata,de parca ar fi avut ciocolata picioare sa fuga sau aripi sa zboare.
Asa e si in viata : ceea ce pentru unii oameni poate fi neplacut,pentru altii poate fi raiul pe pamant.Dar daca acel ceva ce pentru unii este neplacut,este consecinta unei fapte comise intentionat,se absoarbe orice drept de plangere.
Morala ? Mancati ciocolata pe nesaturate (preferabil amaruie -aviz domnisoarelor si doamnelor- contine mai putine calorii),iar daca se tpeste si va "picteaza",nu cred c frecati de mana sa scoateti pata.
"O plimbare cu ciocolata intr-o mana si cu vinul in cealalta"

Noapte buna !

Viata,o pereche de pantofi ?

Nu iti poti inchipui cate asemanari vei gasi comparand viata cu o pereche de pantofi care valoreaza,poate,cat salariul pe o luna a multor cetateni hard-working,dar pentru tine este mai relevanta valoarea sentimentala decat cea materiala,nu ? Ai tot dreptul din lume sa te minti singura,dar nu este justificabil sa ajungi sa crezi sau sa incerci sa ii convingi pe cei din jurul tau.
Majoritatea perechilor de pantofi pe care unele ii poseda,iar la care altele doar viseaza,au reusit sa ocupe un loc de factura mare (propriu si conotativ) in viata ta,nu ?"Presiunea" psihica la care ai fost supusa,parea de nesuportat.Ei bine,intr-un fel sau altul ti i-ai insusit.Primele iesiri in societate,insotita de cele mai bune prietene ale tale (PANTOFII CEI NOI) au fost de-a dreptul stresante.Ai avut grija de ei,ca de ochii din cap.Dar situatia s-a schimbat dupa cateva astfel de iesiri : ai inceput sa ii porti cu nonsalanta.As e si in viata : cand traiesti pe piele ta,pentru prima oara,anumite experiente,esti calculat,sceptic,de multe ori exagerat de precaut,dupa care treci prin aceleasi experiente ,care candva te incomodau,ca si cutitul prin paine.
Dar "povestea" aceasta are doua parti (ca si moneda cu cele doua fete ale sale).
Revenim la pantofi : ravnesti dupa o pereche de pantofi un timp relativ indelungat (depinde de la lady la lady),iar in momentul in care ti-ai atins "scopul",farmecul achizitiei dispare.De multe ori se intampla asa in viata de zi cu zi ,singurul farmec fiind lupta,fuga catre "destinatie",si nu neaparat destinatia.
Asta nu e tot,eu v-am invitat la o "degustare".Ramane la atitudinea dumneavoastra daca doriti sa "cumparati".

O viata placuta !