duminică, 28 iunie 2009

Cum e cand ti se topeste ciocolata in mana ?


Nu e om pe planeta acesta caruia sa nu i se fi topit ciocolata in mana.Imi imaginez omulfiind panza,ciocolata tinand locul acuarelelor,iar caldura ce topeste ciocolata,Picasso.
Ce ciudat ca fiecare dintre noi,avem un mod propriu de a interpreta "murdaria". Personal,a ma murdari cu ciocolata,reprezinta un deliciu copilaresc al vietii.Cui nu ii place ciocolata ?Si nu suntem dispusi sa ne asumam riscul de a ne muradri,in schimbul unui orgasm gastronomic ? Sunt persoane care nu suporta a se murdarii,in ciuda faptului ca in urma cu cateva secunde savurau lacom din ciocolata,de parca ar fi avut ciocolata picioare sa fuga sau aripi sa zboare.

Asa e si in viata : ceea ce pentru unii oameni poate fi neplacut,pentru altii poate fi raiul pe pamant.Dar daca acel ceva ce pentru unii este neplacut,este consecinta unei fapte comise intentionat,se absoarbe orice drept de plangere.
Morala ? Mancati ciocolata pe nesaturate (preferabil amaruie -aviz domnisoarelor si doamnelor- contine mai putine calorii),iar daca se tpeste si va "picteaza",nu cred c frecati de mana sa scoateti pata.
"O plimbare cu ciocolata intr-o mana si cu vinul in cealalta"

Noapte buna !

vineri, 12 iunie 2009

Viata,o pereche de pantofi ?


Nu iti poti inchipui cate asemanari vei gasi comparand viata cu o pereche de pantofi care valoreaza,poate,cat salariul pe o luna a multor cetateni hard-working,dar pentru tine este mai relevanta valoarea sentimentala decat cea materiala,nu ? Ai tot dreptul din lume sa te minti singura,dar nu este justificabil sa ajungi sa crezi sau sa incerci sa ii convingi pe cei din jurul tau.
Majoritatea perechilor de pantofi pe care unele ii poseda,iar la care altele doar viseaza,au reusit sa ocupe un loc de factura mare (propriu si conotativ) in viata ta,nu ?"Presiunea" psihica la care ai fost supusa,parea de nesuportat.Ei bine,intr-un fel sau altul ti i-ai insusit.Primele iesiri in societate,insotita de cele mai bune prietene ale tale (PANTOFII CEI NOI) au fost de-a dreptul stresante.Ai avut grija de ei,ca de ochii din cap.Dar situatia s-a schimbat dupa cateva astfel de iesiri : ai inceput sa ii porti cu nonsalanta.As e si in viata : cand traiesti pe piele ta,pentru prima oara,anumite experiente,esti calculat,sceptic,de multe ori exagerat de precaut,dupa care treci prin aceleasi experiente ,care candva te incomodau,ca si cutitul prin paine.
Dar "povestea" aceasta are doua parti (ca si moneda cu cele doua fete ale sale).
Revenim la pantofi : ravnesti dupa o pereche de pantofi un timp relativ indelungat (depinde de la lady la lady),iar in momentul in care ti-ai atins "scopul",farmecul achizitiei dispare.De multe ori se intampla asa in viata de zi cu zi ,singurul farmec fiind lupta,fuga catre "destinatie",si nu neaparat destinatia.
Asta nu e tot,eu v-am invitat la o "degustare".Ramane la atitudinea dumneavoastra daca doriti sa "cumparati".

O viata placuta !